Într-un context în care inegalitățile sociale și economice se adâncesc, iar transformările tehnologice se succed cu o viteză fără precedent, digitalizarea nu mai este un simplu instrument de eficientizare, ci devine o verigă-cheie în lanțul incluziunii sociale. Folosirea tehnologiei digitale pentru reducerea disparităților, creșterea participării și extinderea accesului la drepturi fundamentale este nu doar posibilă, ci necesară.
Acest articol propune o abordare strategică asupra modului în care digitalizarea, implementată corect și etic, poate deveni un mijloc concret de incluziune a persoanelor vulnerabile în viața economică, educațională și civică. El se adresează angajatorilor din sectorul CAEN 56 – hoteluri, restaurante, catering –, unde decalajele de competențe sunt adesea însoțite de precaritate profesională și lipsă de mobilitate ascendentă.
Digitalizarea – catalizator sau accelerator de excluziune?
Într-un raport al Comisiei Europene, publicat în contextul Deceniului Digital 2030, se atrage atenția că aproape 4 din 10 europeni nu au competențe digitale de bază, iar în rândul angajaților cu nivel scăzut de educație procentul este chiar mai mare. În România, situația este mai acută: doar 28% dintre români au competențe digitale minime, iar în domenii precum HoReCa, această cifră scade semnificativ.
Această realitate impune o întrebare-cheie: este digitalizarea o soluție sau o problemă pentru incluziune?
Răspunsul este dual: digitalizarea poate adânci excluziunea acolo unde este prost înțeleasă și aplicată fără sprijin adaptat; în același timp, ea poate deschide uși reale pentru participarea activă a celor care altfel ar fi marginalizați.
Depinde de noi — angajatori, formatori, decidenți și membri ai societății civile — cum o folosim.
Oportunitățile reale ale incluziunii digitale în sectorul HoReCa
Sectorul HoReCa este unul dintre cele mai dinamice, dar și cel mai dependent de forță de muncă slab calificată. Angajații provin frecvent din medii rurale, au niveluri educaționale scăzute (ISCED 0–2), iar parcursul lor profesional se bazează mai mult pe adaptare empirică decât pe formare formală.
Prin urmare, investiția în competențe digitale nu este un lux, ci o necesitate economică și socială.
Digitalizarea poate contribui la incluziune în HoReCa în următoarele moduri:
· Oferă angajaților acces la autoformare, tutoriale video, platforme interne, chiar și cu smartphone-ul personal;
· Permite gestionarea eficientă a comenzilor prin aplicații simple, reducând stresul și erorile în sarcinile de serviciu;
· Asigură transparență în pontaj, ore lucrate și distribuția sarcinilor, reducând riscul de abuz;
· Conectează angajații la drepturi și oportunități (de exemplu, cursuri gratuite, informare privind legislația muncii, sprijin sindical);
· Le oferă șansa de a deveni actori conștienți în comunitate, participând la procese decizionale locale (petiții online, consultări etc.).
Dar aceste beneficii apar doar dacă formarea este adaptată nivelului real de alfabetizare digitală și funcțională.
Conformitate cu convențiile internaționale și cerințele de responsabilitate socială
Abordarea digitalizării ca vector de incluziune nu este doar o alegere voluntară, ci și o obligație legală și morală.
Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea 221/2010, impune statelor și actorilor economici să asigure accesibilitate la tehnologie, informare și formare, fără discriminare.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede, la art. 21 și 26, dreptul la egalitate, incluziune și participare activă pentru toți cetățenii, inclusiv prin măsuri pozitive pentru persoanele vulnerabile.
Strategia Uniunii Europene pentru un Deceniu Digital 2030 impune statelor membre obiective clare privind alfabetizarea digitală a 80% din populație până la finalul deceniului.
Normele de ESG (Environmental, Social, Governance) – inclusiv cele reglementate prin CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) – încurajează raportarea non-financiară a acțiunilor de incluziune, în special în rândul firmelor din lanțurile de aprovizionare extinse.
Astfel, includerea dimensiunii digitale în formarea angajaților nu este doar o acțiune etică, ci una care generează valoare strategică pentru companie.
Digitalizarea nu cere perfecțiune, ci deschidere și structură
Una dintre marile erori ale campaniilor de formare digitală este presiunea performanței imediate. Angajații cu nivel scăzut de pregătire nu trebuie forțați să devină experți IT, ci încurajați să înțeleagă, să aplice și să navigheze în medii digitale elementare, cu sprijin, răbdare și repetiție.
Abordarea recomandată include:
· Evaluare inițială – stabilirea nivelului real de competențe (vezi și articolele 17.1–20.1);
· Formare modulară – începând cu sarcini relevante pentru muncă (ex. introducerea comenzilor într-o aplicație);
· Sprijin individualizat – pereche de învățare, mini-exerciții zilnice, materiale adaptate;
· Validare formală – prin certificare DigiCompRO (cf. OUG 27/2025), cu valoare oficială pentru cariera angajatului;
· Integrare în strategia ESG – activitățile pot fi incluse în raportările voluntare sau obligatorii privind responsabilitatea socială.
Ce poate face concret angajatorul în CAEN 56?
Un angajator din sectorul CAEN 56 (restaurante, catering, hoteluri) poate transforma incluziunea digitală într-un activ strategic, prin:
1. Alocarea unui responsabil intern pentru formare digitală și monitorizarea progresului;
2. Identificarea angajaților cu nivel scăzut și înscrierea lor în proiectul DigiCOMP;
3. Stimularea participării prin recunoaștere, timp de lucru inclus, sau bonusuri non-financiare;
4. Parteneriat cu organizații care oferă formare gratuită (precum ADDS);
5. Raportarea anuală a progresului în formare digitală în cadrul ESG sau VRSM (valoare socială în lanțul de aprovizionare).Incluziunea digitală nu înseamnă doar acces la un calculator sau o aplicație. Înseamnă dreptul de a participa, de a învăța, de a progresa și de a fi recunoscut. Pentru angajator, ea devine un semn de leadership autentic și sustenabilitate. Pentru angajat, devine șansa unui viitor mai demn.
Dacă vom continua să ignorăm această dimensiune, vom exclude exact acei oameni de care economia locală are cea mai mare nevoie.
DigiCOMP nu este un proiect de digitalizare. Este un proiect de încredere socială construit prin digitalizare.
Citește și alte articole în Centrul de Resurse DigiCOMP – platforma de referință pentru angajatorii responsabili.
Succesul se construiește prin parteneriate. Vino alături de noi și descoperă cum participarea la proiectul DigiCOMP poate contribui real la dezvoltarea ta profesională și cum provocările digitale deschid noi oportunități.
FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP.