Transformarea digitală a activității profesionale nu se produce în momentul în care o tehnologie devine disponibilă pe piață și nici în momentul în care o întreprindere decide să o achiziționeze. Între existența unei tehnologii digitale și utilizarea ei competentă în munca reală există o etapă esențială de explorare, testare și înțelegere a modului în care funcționalitățile acesteia se potrivesc sarcinilor, proceselor și condițiilor concrete ale activității. Pentru angajați, această etapă este importantă deoarece permite apropierea de tehnologiile noi fără presupunerea că simpla lor prezență produce automat competență, eficiență sau valoare profesională.
În comerțul cu amănuntul și în alimentația publică, tehnologiile digitale pot apărea sub forme foarte diferite: sisteme pentru gestiunea produselor și comenzilor, terminale mobile, soluții de identificare, platforme de livrare, instrumente de analiză a datelor, automatizări, aplicații colaborative, funcționalități bazate pe inteligență artificială sau sisteme care conectează mai multe etape ale activității. Nu toate sunt utile în aceeași măsură pentru fiecare întreprindere, ocupație sau sarcină. De aceea, competența nu înseamnă disponibilitatea de a adopta orice tehnologie, ci capacitatea de a o explora suficient pentru a înțelege ce poate face, unde poate fi utilă și în ce condiții poate fi integrată în activitatea profesională.
Testarea are, în acest sens, o funcție de învățare și de reducere a incertitudinii. Ea permite angajatului să treacă de la o reprezentare abstractă a unei tehnologii la observarea funcționării ei, să compare rezultatul cu nevoia reală și să identifice ce cunoștințe, abilități sau ajustări sunt necesare pentru utilizare. Pentru întreprindere, aceeași logică permite o abordare mai realistă a adoptării: tehnologia poate fi analizată nu doar prin lista de funcționalități declarate, ci prin relația dintre funcționalitate, proces, competențele oamenilor și valoarea pe care o poate produce în contextul concret al firmei.
Explorarea tehnologiei înaintea utilizării curente
Contactul cu o tehnologie nouă este adesea însoțit de două reacții opuse: entuziasmul care atribuie instrumentului mai multe posibilități decât poate oferi în realitate și rezistența care îl respinge înainte ca utilitatea sa să fie înțeleasă. O abordare competentă se situează între aceste extreme și presupune explorarea tehnologiei pe baza unor întrebări profesionale: ce problemă poate susține, ce tip de sarcină poate simplifica, ce informații utilizează, ce rezultat produce, ce condiții sunt necesare pentru funcționare și ce rămâne în responsabilitatea utilizatorului.
Explorarea nu presupune utilizarea imediată a tehnologiei în situații critice sau transferarea necontrolată a activității către un instrument necunoscut. Într-un context de învățare sau testare controlată, utilizatorul poate observa funcționalități, poate lucra cu exemple, poate compara rezultate și poate identifica limite fără ca fiecare încercare să producă efecte directe asupra activității curente. Această distanță dintre experiment și utilizarea operațională este importantă deoarece permite formarea unei înțelegeri înainte ca tehnologia să devină o cerință cotidiană a postului.
Pentru angajat, explorarea reduce dependența de imaginea simplificată a tehnologiei. O funcționalitate de inteligență artificială, de exemplu, poate părea impresionantă într-o demonstrație, dar relevanța profesională apare numai atunci când este raportată la datele disponibile, la calitatea rezultatului, la timpul necesar verificării și la situația în care rezultatul trebuie folosit. În mod similar, o aplicație de automatizare poate economisi operații repetitive într-un proces bine definit, dar poate fi nepotrivită pentru situații în care informațiile sunt incomplete sau excepțiile sunt frecvente.
Testarea în raport cu sarcina profesională
O tehnologie digitală nu poate fi evaluată profesional numai prin întrebarea dacă funcționează. Este necesar să fie analizat dacă funcționează suficient de bine pentru sarcina în care urmează să fie utilizată. Aceeași tehnologie poate fi adecvată într-un context și inutilă sau disproporționată în altul, iar diferența rezultă din obiectivul activității, volumul de informații, frecvența sarcinii, consecințele unei erori, timpul disponibil și modul în care rezultatul este utilizat ulterior.
În comerț, un instrument de analiză poate fi util pentru observarea unor evoluții ale vânzărilor, dar valoarea sa depinde de calitatea datelor și de deciziile pe care informația le poate susține. O tehnologie de identificare poate accelera anumite operații, dar utilitatea ei depinde de modul în care produsele și sistemele existente sunt organizate. În alimentația publică, o soluție digitală pentru comenzi poate reduce anumite transferuri manuale de informație, însă trebuie analizată în relație cu fluxul dintre client, servire, producție, plată și, după caz, livrare. Testarea devine relevantă atunci când reproduce suficient de bine aceste condiții pentru ca utilizatorul să poată observa efectele reale.
Prin această abordare, tehnologia nu este evaluată ca obiect izolat, ci ca parte posibilă a unei activități. Angajatul poate înțelege ce trebuie să facă înainte de utilizarea instrumentului, ce trebuie să urmărească în timpul utilizării și ce trebuie să facă după obținerea rezultatului. Această înțelegere este esențială pentru adoptare, deoarece integrarea unei tehnologii într-un proces poate modifica nu doar o operație, ci și relațiile dintre operații.
Testarea ca dezvoltare a competenței digitale
Testarea unei tehnologii are valoare formativă atunci când utilizatorul nu primește doar instrucțiunea de a reproduce o procedură, ci este sprijinit să observe relația dintre acțiune, funcționalitate și rezultat. În acest fel, persoana poate învăța ce informații sunt necesare, ce opțiuni modifică rezultatul, cum se recunoaște o situație în care tehnologia nu este adecvată și ce elemente ale experienței profesionale trebuie păstrate în procesul de utilizare.
Această formă de învățare este deosebit de importantă pentru tehnologiile care nu produc întotdeauna rezultate identice sau care operează pe baza unor date și estimări. În cazul unor instrumente bazate pe inteligență artificială, testarea permite utilizatorului să observe că rezultatele pot depinde de informația introdusă, de context și de tipul sarcinii. În cazul automatizărilor, testarea poate evidenția condițiile în care regula funcționează și situațiile excepționale care necesită intervenție. În cazul sistemelor conectate, poate deveni vizibilă dependența dintre etape și importanța datelor corecte.
Prin urmare, testarea nu este doar o etapă tehnică a implementării, ci și un context în care se dezvoltă competența. Utilizatorul învață să formuleze o nevoie, să compare posibilități, să observe rezultatul, să identifice limite și să decidă dacă tehnologia poate fi utilizată într-o anumită situație. Aceste capacități rămân relevante și atunci când instrumentul concret se schimbă.
Adoptarea nu este echivalentă cu achiziția
În limbajul curent al digitalizării, adoptarea unei tehnologii este uneori confundată cu achiziționarea sau instalarea ei. Din perspectiva activității profesionale, adoptarea este însă un proces mai complex. O tehnologie este adoptată efectiv atunci când funcționalitățile sale sunt integrate în activități, oamenii știu când și cum să le utilizeze, informațiile circulă corespunzător, iar noul mod de lucru poate fi susținut în condițiile reale ale organizației.
De aceea, o tehnologie instalată, dar utilizată numai parțial sau evitată de angajați, nu produce automat transformarea pentru care a fost achiziționată. Cauzele pot fi diferite: lipsa competențelor, nepotrivirea cu procesul, dificultatea interfeței, lipsa unor date adecvate, integrarea insuficientă cu alte sisteme sau faptul că beneficiul pentru activitatea concretă nu este suficient de clar. Testarea înaintea adoptării și dezvoltarea competențelor în paralel cu introducerea tehnologiei pot face aceste dificultăți mai vizibile.
Pentru angajator, această distincție este importantă deoarece investiția tehnologică și capacitatea de utilizare trebuie planificate împreună. Pentru angajat, ea arată că dificultatea întâlnită în fața unei tehnologii noi nu trebuie interpretată automat ca incapacitate individuală; poate exista o nevoie de învățare, de clarificare a procesului sau de ajustare a modului în care tehnologia este introdusă. Evaluarea trebuie să distingă aceste situații pentru ca formarea să răspundă problemei reale.
Disponibilitatea de a testa fără acceptare necritică
Competența digitală include și o anumită atitudine față de schimbarea tehnologică. Disponibilitatea de a explora un instrument nou, de a încerca o funcționalitate și de a învăța din rezultat susține adaptarea profesională. Această disponibilitate nu trebuie însă confundată cu acceptarea automată a oricărei soluții digitale. O atitudine competentă combină deschiderea față de tehnologie cu capacitatea de a formula întrebări, de a observa limite și de a raporta instrumentul la nevoia reală.
Acest echilibru este relevant în contextul DigComp 3.0, care descrie competența digitală prin cunoștințe, abilități și atitudini și integrează transversal inteligența artificială în ansamblul celor 21 de competențe. Într-un mediu în care funcționalități noi pot apărea rapid în instrumente deja cunoscute, capacitatea de a explora fără teamă, dar și fără încredere nejustificată, devine parte a autonomiei digitale.
Pentru activitatea profesională, această atitudine poate fi exprimată simplu: tehnologia merită testată atunci când poate răspunde unei nevoi, iar rezultatul testării trebuie să permită o decizie mai informată asupra modului în care poate fi utilizată. Noutatea tehnologică nu este, în sine, nici argument pentru adoptare, nici argument pentru respingere.
De la demonstrație la contextul real al întreprinderii
Tehnologiile digitale sunt adesea prezentate prin demonstrații în care condițiile sunt controlate, datele sunt pregătite, iar traseul utilizatorului este simplificat. Aceste demonstrații sunt utile pentru a înțelege posibilitățile unui instrument, dar nu pot substitui analiza contextului în care tehnologia ar urma să fie utilizată. Întreprinderile au proceduri, volume de activitate, categorii de produse, configurații de personal și sisteme existente diferite, iar aceste particularități influențează utilitatea unei soluții.
În consecință, testarea relevantă trebuie să apropie treptat tehnologia de situațiile profesionale reale. Nu este necesar ca fiecare angajat să participe la decizia de achiziție, dar este util ca persoanele care vor utiliza instrumentul să poată observa și exersa funcționalitățile relevante pentru propriile sarcini. Experiența lor profesională poate identifica aspecte pe care o evaluare exclusiv tehnică nu le surprinde: excepții frecvente, informații care lipsesc, momente în care viteza este critică sau situații în care clientul, colegul ori procesul necesită o intervenție diferită.
Astfel, testarea poate crea o legătură între perspectiva tehnologică și perspectiva muncii. Tehnologia arată ce poate face; procesul profesional arată unde acel lucru are sens; angajatul contribuie cu cunoașterea situațiilor în care funcționalitatea trebuie utilizată.
Competențe transferabile pentru tehnologii care continuă să evolueze
Valoarea testării nu se limitează la instrumentul testat. Persoana care învață să abordeze sistematic o tehnologie nouă dezvoltă un mod de lucru transferabil: identifică scopul, explorează funcționalitățile, observă datele necesare, testează rezultatul, compară cu nevoia profesională și decide ce trebuie învățat sau ajustat. Acest mod de lucru reduce riscul ca fiecare schimbare tehnologică să fie percepută ca o ruptură completă.
Într-o economie în care aplicațiile se actualizează, funcționalitățile de inteligență artificială sunt integrate în produse existente, iar sistemele devin mai conectate, această capacitate de explorare este mai durabilă decât cunoașterea exhaustivă a unei singure interfețe. Ea susține autonomia și pregătește terenul pentru învățarea prin practică și rezolvarea problemelor, fără a confunda însă testarea inițială cu întregul proces de formare.
Pentru angajator, existența unor astfel de competențe poate facilita introducerea graduală a tehnologiilor digitale. Pentru angajat, ele pot crește capacitatea de a participa activ la schimbare, de a înțelege ce i se solicită și de a transforma contactul cu un instrument nou într-o oportunitate de dezvoltare profesională.
Ideea centrală
Adoptarea unei tehnologii digitale nu începe cu utilizarea ei automată și nu se încheie cu instalarea. Între cele două se află explorarea și testarea: etapa în care funcționalitățile sunt raportate la sarcina profesională, utilizatorul înțelege ce poate și ce nu poate face tehnologia, iar întreprinderea poate observa ce competențe și ajustări sunt necesare pentru integrarea ei în activitatea reală.
Competența de a testa o tehnologie nu înseamnă să devii specialist în tehnologia respectivă. Înseamnă să poți intra în contact cu un instrument nou, să îi înțelegi posibilitățile la nivelul necesar rolului tău, să îl explorezi într-un context adecvat și să participi informat la transformarea modului de lucru.
Întrebare de reflecție
Atunci când apare o tehnologie digitală nouă relevantă pentru activitatea ta, prima reacție este să o eviți, să o accepți pentru că este nouă sau să încerci să înțelegi ce poate face și să o testezi în raport cu o nevoie profesională concretă?
Proiectul DigiCOMP – competențe pentru explorarea și utilizarea tehnologiilor digitale
În proiectul DigiCOMP – Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă Incluzive și Sustenabile, formarea nu pornește de la presupunerea că tuturor angajaților le sunt utile aceleași tehnologii sau aceleași activități de învățare. Înaintea formării propriu-zise sunt evaluate competențele digitale inițiale și sunt analizate nevoile de competențe, profilul digital al postului și tehnologiile digitale relevante pentru activitatea persoanei, inclusiv tehnologiile actuale și direcțiile tehnologice avute în vedere de întreprindere.
Corelarea dintre profilul postului, tehnologiile relevante și profilul de competențe al persoanei permite formularea recomandărilor pentru un plan de formare personalizat. În acest context, formarea poate crea oportunități de înțelegere, explorare și testare a tehnologiilor digitale la un nivel adecvat activității profesionale, astfel încât participantul să poată observa funcționalități, să înțeleagă unde acestea pot fi utile și să își dezvolte competențele necesare utilizării lor.
Abordarea se raportează la cadrul DigComp și la DigCompRo și ține seama de evoluția tehnologiilor digitale, inclusiv de integrarea transversală a inteligenței artificiale în DigComp 3.0. Pentru angajat, participarea în DigiCOMP înseamnă mai mult decât acces la informație despre tehnologie: înseamnă posibilitatea de a-și înțelege propriile competențe și de a le dezvolta în raport cu postul și cu schimbările tehnologice relevante. Pentru angajator, înseamnă o legătură mai clară între planurile de dezvoltare tehnologică și pregătirea oamenilor care vor lucra cu noile instrumente.
Tehnologiile digitale pot fi cumpărate. Capacitatea de a le înțelege, testa și utiliza în munca reală trebuie însă construită. Proiectul DigiCOMP creează cadrul pentru această dezvoltare.
Repere de referință
• Cadrul DigComp / DigCompRo utilizat în proiect.
• European Commission, Joint Research Centre, DigComp 3.0 – The Digital Competence Framework for Citizens, Fifth Edition, 2025 – reper suplimentar pentru dimensiunile cunoștințe–abilități–atitudini, adaptarea la tehnologii și integrarea transversală a inteligenței artificiale.
Acest material face parte din campania „Munca în era digitală”, realizată în cadrul proiectului DigiCOMP – Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă Incluzive și Sustenabile, cod SMIS 336814, cofinanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027
Lucrezi într-o întreprindere eligibilă din comerț sau alimentație publică? Vino în DigiCOMP pentru a-ți evalua și dezvolta competențele digitale și pentru a înțelege și testa tehnologii din domeniul inteligenței artificiale care pot deveni relevante pentru activitatea ta profesională.
Reprezinți o întreprindere? DigiCOMP poate contribui la pregătirea angajaților eligibili pentru un mediu de lucru în care tehnologia, datele și inteligența artificială devin tot mai importante pentru organizarea și eficiența proceselor.
Pentru informațiisuplimentare, trimiterea unei solicitări de participare sau detalii despre calendarul formării scrie-ne la digicomp.adds@gmail.com și urmărește pagina de Facebook.
FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP.