CUM ÎȚI CITEȘTI PLANUL DE FORMARE: UNDE EȘTI, CE ȚI SE RECOMANDĂ, CE PAȘI FACI

Seria „Șansa pe care ți-o dai” · Campania „Munca în era digitală”

Un plan de formare pe care nu-l poți împăca cu turele și cu familia este un plan pe care nu-l vei putea urma. Citește-l pe părți și cere ce îți trebuie

Ana are 41 de ani, e casieră și are doi copii la școală. Soțul ei lucrează în ture la o fabrică. Primește planul de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale și se uită direct la orar: sesiunile sunt marțea și joia după-amiaza, exact când ea ia copiii de la școală. Își spune că „se descurcă ea cumva”. Știe, de fapt, că va ajunge în fugă, că nu va avea timp să exerseze și că, la curs, cu gândul la copii, nu va fi atentă. Știe din start că nu va învăța cu adevărat. Merge totuși, ca să nu pară că refuză ce i-a oferit firma.

După câteva săptămâni, Ana lipsește la jumătate din sesiuni. Când e întrebată cum a fost, spune că „cursul a fost greu” și că „formatorul nu explica pe înțelesul ei”. Nu minte. Așa a trăit ea cursul. A venit la o sesiune da, la una nu, așa că de fiecare dată a pierdut legătura cu ce se făcuse înainte. Iar când a fost acolo, n-a fost cu totul acolo: a răspuns la telefon când au sunat copiii, s-a gândit la ce mai are de făcut acasă, a plecat mai devreme ca să prindă autobuzul. Cu lecțiile pe bucăți și cu atenția împărțită, orice curs pare greu și orice explicație pare neclară. Motivul real, un orar acceptat deși știa că nu-l poate urma, a rămas nespus.

Florin are 38 de ani, e bucătar și își crește singur fetița. Când primește planul, nu spune nimic despre program, ca să nu pară că „își caută scuze”.

Bariera: un plan pe care nu-l citești și nu-l împaci cu viața ta

Planul de formare este al tău. Îl poți accepta, poți cere să fie ajustat, iar el poate fi actualizat în timp. Numai că un plan pe care nu-l citești pe părți și pe care nu-l compari cu viața ta reală rămâne o hartă bună pe hârtie și imposibilă pe teren. Bariera nu este planul, ci tăcerea: responsabilitățile de acasă nu se spun, iar în locul unui plan se acceptă un orar, așa cum vine.

Perspectiva echității

Responsabilitățile familiale nu apasă la fel pe toți, iar în România diferența este mare.

•     Potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), în România 46% dintre femei și 22% dintre bărbați îngrijesc copii de până la 11 ani mai mult de 35 de ore pe săptămână, iar 61% dintre femei și 29% dintre bărbați fac zilnic treburile casnice (2024).

•     Rata ocupării în echivalent normă întreagă este de 40% la femei și de 58% la bărbați în România (EIGE, 2023), una dintre cele mai mari diferențe din Uniunea Europeană. O parte din această diferență vine tocmai din timpul pe care femeile îl dau îngrijirii.

•     Iar responsabilitățile familiale nu sunt doar ale femeilor: părinții singuri, bărbații care îngrijesc un părinte sau cei care lucrează în ture alternative cu partenerul au aceeași problemă și, adesea, mai puțin curaj s-o spună.

Așa, același plan, cu aceleași ore, este ușor de urmat pentru un participant fără obligații după program și aproape imposibil pentru o mamă cu copii mici sau pentru un tată singur. Diferența nu ține de motivație, ci de timpul pe care fiecare îl are, de fapt, la dispoziție.

Din perspectiva echității, concluzia este clară: pentru participantele și participanții cu responsabilități familiale și pentru cei care lucrează în ture, faptul că planul poate fi ajustat nu este suficient. Ei au nevoie, în plus, să știe cum se citește planul și că pot cere, fără jenă, ca programul să țină cont de familie și de ture, ca un plan neîmpăcat cu viața lor să nu le anuleze șansa. Acest ghid le oferă această informație.

Convingerea care te limitează: „Mă descurc eu cumva”

„Mă descurc eu cumva.” „Nu vreau să par că îmi caut scuze.” „Dacă cer alt program, o să creadă că nu sunt serios.” „Familia e treaba mea.” Convingerile acestea îi fac pe mulți să accepte un orar despre care știu, de la început, că nu-l vor putea urma. Le întâlnim des la femeile care duc cea mai mare parte din îngrijirea copiilor, dar și la tații singuri sau la cei care îngrijesc un părinte, pentru că a vorbi despre familie la muncă pare, încă, un semn de slăbiciune.

Ce se întâmplă dacă rămâi cu această convingere: participi doar formal

Dacă accepți un orar pe care nu-l poți urma, participi doar în aparență. Firma bifează că te-a trimis la formare. Tu ești prezent, uneori, dar nu exersezi, nu ești atent și nu rămâi cu competența de care aveai nevoie. Urmezi formarea pe bucăți și cu atenția împărțită, iar cursul chiar ți se pare greu. Percepția este reală. Doar cauza este alta decât pare. Ocazia de a te dezvolta trece, iar la locul de muncă nesiguranța în fața tehnologiei rămâne. Și pentru că e greu să recunoști, chiar și față de tine, că ai acceptat de la început ceva ce nu puteai duce, motivele se caută în afară: cursul a fost prea greu, formatorul nu a fost cel potrivit, „nu e pentru mine”. Așa se construiește o autoapărare care, data viitoare, te face să nu mai încerci. Nu este o vină. Este un mecanism obișnuit, pe care îl poți opri doar dacă îl vezi.

Cum pui la îndoială această convingere

Schimbi felul în care te raportezi la problemă. Nu spui „nu pot să mă formez, n-am timp”, ci „am nevoie de formarea aceasta și am nevoie să găsim un program care să mă susțină”. Programul copiilor sau al turelor nu este o scuză, ci o informație de care planul are nevoie ca să fie realist. Ajustarea poate veni din ambele părți. Poți propune tu o schimbare în programul tău, de exemplu o tură mutată sau o după-amiază liberă pe săptămână. Și poți spune deschis că orarul propus este prea încărcat: „Nu pot în toate zilele. Pot de două ori pe săptămână.” Planul este al tău: îl poți accepta, poți cere să fie ajustat și poate fi actualizat în timp. Pui în locul convingerii vechi o propoziție simplă: „Vreau să urmez formarea. Ca s-o pot face cu adevărat, am nevoie ca sesiunile să fie …”

Cum elimini bariera: citești planul pe părți

Planul individual de formare este elaborat de consilier. Consilierul pune față în față rezultatul evaluării tale cu competențele digitale cerute de postul tău și de ocupațiile apropiate și recomandă formarea care îți asigură compatibilitatea digitală cu postul de acum, dar și competențe transversale, utile pentru avansare sau pentru schimbarea locului de muncă. Mai jos găsești ce conține, de obicei, un plan și ce merită să te întrebi la fiecare parte.

Planul pe scurt: trei întrebări

Orice plan de formare răspunde, în fond, la trei întrebări:

•     Unde ești acum? Punctul de pornire, stabilit pe baza evaluării.

•     Ce competențe ți se recomandă? Competențele digitale cerute de postul tău și cele utile pentru pașii tăi profesionali următori.

•     Ce pași faci? Programul de formare, durata, organizarea și sprijinul.

Dacă poți spune, cu cuvintele tale, răspunsul la fiecare dintre ele, ai înțeles planul.

Partea 1. Punctul de pornire

Ce găsești: o descriere a competențelor tale digitale pe ariile evaluate, rezultată din evaluare.

Cum o citești: ca pe o hartă, nu ca pe o notă. Un nivel mai jos într-o arie arată de unde pornești acolo, nu cât valorezi.

Ce te întrebi: „Mă recunosc în descriere?”, „Ce fac deja bine?”. Dacă ceva ți se pare greșit, întreabă.

Partea 2. Competențele recomandate

Ce găsești: competențele digitale pe care ți se recomandă să le dezvolți, stabilite pornind de la cerințele postului tău și ale ocupațiilor apropiate: la casă, la raft, în farmacie, în bucătărie, în relația cu clienții sau cu furnizorii.

Cum o citești: unele recomandări țin de postul de acum, ca să lucrezi sigur și singur cu tehnologiile lui. Altele țin de pașii următori: competențe transversale, utile în mai multe ocupații și la mai multe niveluri dintr-o firmă.

Ce te întrebi: „Văd legătura cu munca mea?”, „Ce din plan mă ajută dacă vreau să avansez sau să-mi schimb locul de muncă?”.

Partea 3. Programul recomandat

Ce găsești: programul de formare pe care îl vei urma. În proiectul DigiCOMP există două trasee: un program de inițiere de 60 de ore și un program de calificare de 720 de ore, „Operator introducere, validare și prelucrare date”.

Cum o citești: recomandarea ține cont de punctul tău de pornire și de competențele digitale cerute de postul tău și de ocupațiile apropiate. Nu ține de vârstă, de studii sau de gen.

Ce te întrebi: „De ce mi s-a recomandat acest program?”, „Ce câștig în fiecare variantă?”, „Pot să-l susțin, cu turele și cu familia mea?”.

Partea 4. Durata și organizarea: aici intră familia și turele

Ce găsești: perioada, programul sesiunilor, forma de desfășurare. Atunci când situația o cere, formarea se poate organiza și în grupe online.

Cum o citești: pune programul sesiunilor lângă săptămâna ta reală: turele, naveta, orele de școală ale copiilor, zilele în care îngrijești un părinte. Un plan care se suprapune cu ele nu e un plan pe care să-l poți urma, oricât de bun ar fi.

Ce te întrebi: „Se suprapune vreo sesiune cu tura mea sau cu ce am de făcut acasă?”, „Pot face o parte online, seara sau în weekend?”, „Ce fac dacă pierd o sesiune?”, „Pe cine anunț dacă se schimbă turele?”.

Ce poți spune: „Marțea și joia după-amiaza iau copiii de la școală. Se pot muta sesiunile în alte zile sau se pot face online?” Nu e o scuză. Este informația de care are nevoie cine organizează formarea ca să-ți dea un plan pe care să-l poți urma.

Partea 5. Sprijinul și adaptările

Ce găsești: ce sprijin ai pe parcurs: formatori, materiale, monitorizare, eventual adaptări.

Ce te întrebi: „Am nevoie de ceva ca să pot învăța bine?” – scris mai mare, mai mult timp, explicații suplimentare, un alt format al materialelor. Spune-o. A cere o adaptare nu este un favor, ci o condiție a unei șanse egale.

Partea 6. Monitorizarea și actualizarea

Ce găsești: cum se urmărește progresul și cum poate fi actualizat planul.

Cum o citești: planul nu este bătut în cuie. Poate fi ajustat la cererea ta și actualizat în timp, dacă situația ta, postul tău sau cerințele lui se schimbă.

Ce te întrebi: „Cum văd că avansez?”, „Ce fac dacă simt că nu țin pasul?”.

Partea 7. După formare

Ce găsești: cum continui după proiect: ce exersezi, cum folosești la muncă ce ai învățat, ce ai putea învăța mai departe.

Ce te întrebi: „Ce vreau să știu să fac peste un an?”. Formarea nu se oprește la ultima sesiune. Planul tău poate deveni începutul unui parcurs profesional.

Când primești planul: o listă scurtă

•     Pot spune, cu cuvintele mele, unde sunt, ce competențe mi se recomandă și ce pași fac.

•     Văd legătura dintre recomandări și postul meu.

•     Știu de ce mi s-a recomandat acest program.

•     Programul se potrivește cu turele și cu viața mea sau am cerut o ajustare.

•     Am spus de ce adaptări am nevoie.

•     Știu pe cine anunț dacă intervine ceva.

Dacă un punct nu se potrivește, întreabă sau cere o ajustare.

Tratament egal sau șansă egală

Tratament egal înseamnă că fiecare participant primește un plan individual de formare, elaborat pe aceleași criterii, care poate fi ajustat la cerere și actualizat în timp. Șansă egală înseamnă că fiecare participant știe să-și citească planul și știe că poate cere ca programul să țină cont de familie și de ture, fie că e mamă, tată singur sau lucrează în ture alternative cu partenerul.

Primul pas

Când primești planul, ia o foaie și scrie săptămâna ta reală: turele, orele copiilor, naveta, zilele de îngrijire. Pune lângă ea programul sesiunilor. Dacă se suprapun, aceasta este prima ta cerere de ajustare.

PLANUL DE FORMARE ESTE AL TĂU: ÎL POȚI ACCEPTA, POȚI CERE SĂ FIE AJUSTAT ȘI POATE FI ACTUALIZAT ÎN TIMP. ȘANSA ESTE EGALĂ ATUNCI CÂND PLANUL SE ÎMPACĂ ȘI CU VIAȚA CELOR CARE AU COPII, PĂRINȚI ÎN GRIJĂ SAU TURE, NU DOAR CU A CELOR CARE AU TIMP LIBER.

CITEȘTE ȘI

Cine ce face în parcursul tău – evaluator, consilier, plan, recomandări – afli din Cine ce face în parcursul tău DigiCOMP: evaluarea, consilierea, planul de formare și recomandările, iar cum te pregătești înainte să primești planul și cum formulezi o cerere de ajustare, din Pregătește-te pentru planul tău de formare, ambele publicate în septembrie în Centrul de Resurse DigiCOMP. Cum te pregătești pentru schimbări pe care nu le controlezi citești în Reziliența profesională: cum te pregătești pentru schimbări pe care nu le controlezi, din octombrie.

Legătura cu proiectul DigiCOMP

În proiectul DigiCOMP, fiecare participant are un plan individual de formare, elaborat de consilier pornind de la evaluarea inițială a competențelor digitale și de la competențele cerute de postul ocupat și de ocupațiile apropiate. Planul poate fi ajustat la cererea participantului, inclusiv în privința programului, și actualizat pe parcursul formării.

Acest material face parte din seria TSPO „Șansa pe care ți-o dai”, realizată în cadrul campaniei „Munca în era digitală” a proiectului DigiCOMP – Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă Incluzive și Sustenabile, cod SMIS 336814, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.

Dacă ești angajat într-o întreprindere care desfășoară activități din clasele CAEN 47 – Comerț cu amănuntul sau CAEN 56 – Restaurante și alte activități de servicii de alimentație, cu sediul sau punct de lucru în regiunea Sud-Vest Oltenia, iar domiciliul sau reședința ta se află în regiunea Sud-Vest Oltenia, solicită informații despre înscrierea în proiectul DigiCOMP.

Prin participarea la proiect poți beneficia de evaluarea competențelor digitale, identificarea nevoilor de dezvoltare și activități de formare corelate cu activitatea ta profesională.

Ești angajator sau reprezinți o întreprindere din CAEN 47 sau CAEN 56, cu sediul sau punct de lucru în regiunea Sud-Vest Oltenia? Înscrie-ți angajații în DigiCOMP, pentru toți angajații, indiferent de post, vârstă sau nivelul de pornire.

📩 Pentru informații privind condițiile de participare și înscriere: digicomp.adds@gmail.com · formular de înscriere: https://shorturl.at/nY618

FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP!

Surse

Knowles, M. S., Holton, E. F. III, Swanson, R. A. (2005). The Adult Learner (ed. a 6-a). Burlington, MA: Elsevier.

Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare (2022). DigComp 2.2: The Digital Competence Framework for Citizens.

European Institute for Gender Equality (2025). Gender Equality Index 2025 – Romania (country factsheet).

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată.

Centrul de Resurse DigiCOMP publică articole relevante despre competențe digitale aplicate în CAEN 47 și 56. Urmăriți-ne pentru resurse actualizate și utile.

Succesul se construiește prin parteneriate. Vino alături de noi și descoperă cum participarea la proiectul DigiCOMP poate contribui real la dezvoltarea ta profesională și cum provocările digitale deschid noi oportunități.

📩 Pentru informații suplimentare, trimiterea unei solicitări de participare sau detalii despre calendarul formării scrie-ne la digicomp.adds@gmail.com și urmărește pagina de Facebook.

FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP.