Seria „Șansa pe care ți-o dai” · Campania „Munca în era digitală”
Tehnologia nouă vine pentru toți, dar pregătirea pentru ea ajunge mai rar
la cei mai în vârstă și la cei din posturile pe care le schimbă cel mai mult
Gheorghe are 58 de ani și e gestionar de douăzeci de ani
la un depozit de materiale de construcții. Firma a anunțat că recepțiile și
inventarul se vor face într-un program nou, pe tabletă. Înainte de trecerea
completă, a organizat două săptămâni de probă: programul nou funcționează în
paralel cu cel vechi, ca angajații să-l poată încerca fără grija unei greșeli.
Gheorghe nu merge la nicio sesiune de probă. „Mai am șapte ani până la pensie.
Ce rost mai are să mă apuc acum?” Pentru el, tableta nu este o unealtă nouă, ci
ceva care îi strică o muncă pe care o știa pe de rost.
Maria are 52 de ani și e bucătăreasă la o cantină. De
când comenzile vin pe ecran, se uită la colegii tineri și își spune că „asta nu
mai e pentru ea”. Pentru ea, ecranul din bucătărie este semnul că locul ei de
muncă se schimbă fără ea.
Amândoi înțeleg, în fond, că schimbarea nu se va opri. Dar o trăiesc ca pe ceva care li se întâmplă, nu ca pe ceva la care se pot pregăti. Dacă Gheorghe ar fi folosit cele două săptămâni de probă ca să încerce programul în ritmul lui și dacă Maria ar fi rugat o colegă să-i arate cum se marchează o comandă pe ecran și și-ar fi notat câteva întrebări pentru instruire, schimbarea ar fi arătat altfel. Nu pentru că ar fi devenit mai talentați, ci pentru că s-ar fi pregătit.
Bariera: „la vârsta mea, schimbarea nu mai e pentru mine”
Nimeni nu a ales schimbarea. Diferența dintre a o trăi ca pe o amenințare și a o întâmpina pregătit nu este talentul și nici vârsta, ci pregătirea. Bariera apare atunci când schimbarea vine peste oameni care nu au primit nicio pregătire și care au ajuns să creadă că „e prea târziu” pentru ei.
Perspectiva echității
Schimbările tehnologice nu îi ating pe toți la fel, iar
pregătirea pentru ele este distribuită și mai inegal.
• Lucrătorii din posturile cu risc ridicat de automatizare participă la
formare cu aproximativ 30 de puncte procentuale mai rar decât cei din posturile
mai puțin expuse (OCDE). Gestiunea, recepția mărfii, casa, bucătăria sunt
tocmai locurile în care tehnologia schimbă cel mai mult munca.
• Adulții mai în vârstă au, în medie, cu 25 de puncte procentuale mai puține
șanse să participe la formare decât cei între 25 și 34 de ani (OCDE).
• La vârstele mai mari, diferența de gen se adaugă celei de vârstă: potrivit
Eurostat, decalajul dintre femei și bărbați în competențele digitale este cel
mai mare la generațiile mai în vârstă, care au avut, de-a lungul vieții, ocazii
diferite de a învăța tehnologia la muncă.
• Învățarea atrage învățare: un studiu britanic care a urmărit aceleași
persoane de la 33 la 50 de ani a arătat că cei care învățaseră ceva la
începutul vieții adulte aveau mai multe șanse să învețe și mai târziu.
Avantajul se cumulează, iar dezavantajul la fel.
Așa, aceeași tabletă nouă ajunge la un coleg tânăr, care
a mai fost la instruiri, și la o colegă de 52 de ani, care n-a fost niciodată.
Schimbarea e aceeași. Pregătirea nu.
Din perspectiva echității, concluzia este clară: pentru lucrătorii mai în vârstă și pentru cei din posturile cele mai expuse schimbărilor tehnologice, faptul că schimbarea vine pentru toți nu înseamnă că toți sunt la fel de pregătiți. Ei au nevoie, în plus, de informații despre cum se construiește adaptarea și despre cum îi poate sprijini planul de formare, ca vârsta sau postul să nu le anuleze șansa. Această resursă le aduce aceste informații.
Convingerea care te limitează: „E prea târziu pentru mine”
„Mai am câțiva ani până la pensie, ce rost mai are?” „Cei tineri se prind mai repede.” „Asta nu mai e pentru mine.” Sunt convingeri care par realiste, dar se sprijină pe o presupunere neverificată: că vârsta decide cât mai poți învăța. Uneori le-am auzit de la alții. Alteori ni le spunem singuri, înainte să încercăm.
Ce se
întâmplă dacă rămâi cu această convingere
Schimbarea vine oricum, dar te găsește nepregătit. Ca Gheorghe, care n-a folosit cele două săptămâni de probă, începi să lucrezi cu programul nou fără să-l fi încercat, depinzi de colegii mai tineri și ajungi să crezi și mai tare că „nu mai e pentru tine”.
Cum
pui la îndoială această convingere
Pui convingerea alături de fapte. Câțiva ani de muncă înseamnă sute de ture în care vei lucra cu tehnologia nouă, fie că te-ai pregătit, fie că nu. Colegul tânăr se descurcă poate mai repede cu aplicația, dar tu înțelegi mai bine procesul: ce se recepționează, ce lipsește, unde apar greșelile. Formarea nu îți cere să o iei de la zero, ci să adaugi instrumentul la ce știi deja. Pui în locul convingerii vechi o propoziție realistă: „Am experiența. Îmi lipsește doar instrumentul, iar instrumentul se învață.”
Schimbarea vine oricum
În comerț și în alimentație publică, schimbările
tehnologice nu sunt o ipoteză. Casele de marcat transmit datele electronic,
plățile cu cardul și cu telefonul au devenit obișnuite, comenzile vin tot mai
des prin aplicații, iar evidențele se mută de pe hârtie pe tabletă. Nu toate se
întâmplă în același ritm în fiecare unitate, dar direcția este aceeași.
Pentru un angajat, aceste schimbări au o particularitate:
rareori sunt decise de el. Le decide conducerea, un furnizor sau o
reglementare. Ce rămâne în controlul angajatului este altceva: cât de pregătit
le întâmpină, cât de repede își recapătă siguranța și cât de dependent rămâne
de ajutorul altora.
Acesta este sensul practic al cuvântului reziliență la
locul de muncă: nu că nu te afectează schimbarea, ci că ai resurse ca să te
adaptezi la ea.
O precizare onestă despre reziliență
Cuvântul „reziliență” este folosit astăzi în multe
feluri, uneori prea ușor. Merită spus clar ce știm.
O analiză sistematică publicată în 2015 de Ivan Robertson
și colaboratorii săi a trecut în revistă programele de reziliență desfășurate
la locul de muncă. Concluzia a fost că astfel de programe pot îmbunătăți
reziliența personală și starea de bine, dar că efectele asupra performanței
sunt mai puțin sigure, iar conținutul ideal al unui program nu a putut fi
stabilit.
Un curs de competențe digitale nu este un program de reziliență psihologică și nu ar fi corect să promitem că „îți crește reziliența”. Ce putem spune, cu bun-simț și fără exagerare, este că fiecare competență nouă îți lărgește opțiunile atunci când lucrurile se schimbă. Cu cât știi mai multe, cu atât ai mai multe puncte de sprijin.
Cum elimini bariera: patru resurse care se pot dezvolta
Psihologul Mark Savickas, autor de referință în studiul
carierei, a descris adaptabilitatea în carieră prin patru resurse. Scala
construită pe baza acestui model a fost testată în 13 țări. Important pentru
noi este că aceste resurse nu sunt trăsături fixe de personalitate. Depind de
context și se pot dezvolta.
• Preocuparea pentru viitor
Ce înseamnă: Te gândești din timp la ce s-ar putea
schimba în munca ta
Cum arată în comerț și alimentație publică: Observi ce
tehnologii au apărut în alte magazine sau restaurante și te întrebi dacă ar
putea ajunge și la tine
• Controlul
Ce înseamnă: Simți că deciziile despre parcursul tău îți
aparțin, măcar în parte
Cum arată în comerț și alimentație publică: Ceri tu
informații despre formare, nu aștepți să fii trimis
• Curiozitatea
Ce înseamnă: Explorezi opțiuni, încerci lucruri noi
Cum arată în comerț și alimentație publică: Încerci o
funcție nouă a aplicației, întrebi un coleg cum face o operațiune
• Încrederea
Ce înseamnă: Crezi că poți rezolva problemele care apar
Cum arată în comerț și alimentație publică: Știi că, dacă
ceva nu merge, ai pași de urmat și pe cine să întrebi
Un studiu pe 1.723 de angajați din Australia a arătat că aceste resurse sunt asociate cu satisfacția în carieră și cu performanța pe care oamenii o raportează, mai ales preocuparea și încrederea. Datele sunt corelaționale, deci nu putem spune că una o produce pe cealaltă. Dar modelul oferă o hartă utilă: dacă vrei să te pregătești pentru schimbări, ai patru direcții concrete în care poți lucra.
Stabilitate și progres: două motive diferite pentru a învăța
Când vorbim despre formare, ne gândim adesea la progres:
o promovare, un post mai bun, un salariu mai mare. Pentru mulți angajați,
motivul principal este însă altul: stabilitatea. Să nu depindă de colegi la
fiecare schimbare, să-și păstreze siguranța în postul pe care îl au, să nu se
simtă dați la o parte când vine o tehnologie nouă.
Ambele motive sunt legitime, iar cercetarea le susține,
cu prudența de rigoare.
Despre stabilitate. Un
studiu realizat în Olanda de Matteo Picchio și Jan van Ours a constatat că
formarea oferită de firmă îmbunătățește perspectivele de a rămâne angajat,
inclusiv în cazul lucrătorilor mai în vârstă. Codul muncii din România prevede,
la rândul lui, printre obiectivele formării profesionale, adaptarea la
cerințele postului, actualizarea cunoștințelor și prevenirea riscului de șomaj.
Despre progres. Analizele OCDE arată că angajații care participă la formare legată de muncă au, în medie, câștiguri mai mari decât cei care nu participă. Este o asociere medie, nu o garanție: cei care se formează pot fi diferiți și în alte privințe, iar un singur curs nu schimbă automat salariul. Aceleași analize arată că și învățarea informală de la locul de muncă, cea care se petrece zi de zi, lângă colegi, este asociată cu câștiguri mai bune, iar beneficiile sunt mai mari acolo unde angajații au autonomie și lucrează în echipă.
Nu e prea târziu: ce spun faptele despre lucrătorii mai în vârstă
„Mai am câțiva ani până la pensie” este unul dintre cele
mai frecvente motive pentru care lucrătorii mai în vârstă renunță la formare.
Faptele arată altceva. Studiul olandez citat mai sus a constatat că formarea
oferită de firmă îmbunătățește perspectivele de a rămâne angajat inclusiv în
cazul lucrătorilor mai în vârstă. Iar câțiva ani de muncă înseamnă câțiva ani
în care tehnologia se va mai schimba de câteva ori. Cine se pregătește acum nu
învață doar programul de azi, ci și felul în care învață următorul.
Mai e un lucru: experiența nu e un dezavantaj. Cine lucrează de douăzeci de ani într-un depozit sau într-o bucătărie înțelege procesul din spatele aplicației mai bine decât oricine. Formarea adaugă doar instrumentul.
Ce te face să începi
Un studiu european realizat de Cedefop și Centrul Comun
de Cercetare al Comisiei Europene a analizat ce îi determină pe lucrători să
participe la formare digitală. Cel mai puternic factor de atitudine nu a fost
teama de a-ți pierde locul de muncă, ci conștientizarea nevoii: lucrătorii care
se așteptau ca noile tehnologii să le ceară competențe pe care încă nu le aveau
au fost cu aproximativ 14 puncte procentuale mai predispuși să urmeze o formare
digitală. Același studiu a arătat că, acolo unde angajatorul evaluează
sistematic nevoile de formare, participarea este mai mare.
Mesajul pentru un angajat este simplu: nu frica te pregătește, ci anticiparea. Să te întrebi din timp „ce s-ar putea schimba în munca mea și ce mi-ar fi util să știu?” este primul pas al adaptării.
Cum te pregătești, concret
• Observă. Ce s-a schimbat în ultimii doi ani în
unitatea ta? Ce s-a schimbat în unități asemănătoare? Notează două lucruri.
• Anticipează. Care dintre aceste schimbări ar putea
să te afecteze direct? Ce ar trebui să știi ca să le faci față fără să depinzi
de altcineva?
• Fă un inventar. Ce știi deja să faci și ți-ar folosi?
Experiența cu clienții, cunoașterea produselor și deprinderile digitale pe care
le ai sunt resurse.
• Construiește-ți sprijinul. Cine din echipă te poate
ajuta și pe cine poți ajuta tu? Schimbul reciproc de cunoștințe face adaptarea
mai ușoară pentru toți.
• Alege un pas. O evaluare, un curs scurt, o funcție nouă exersată. Un pas mic făcut acum valorează mai mult decât unul mare amânat.
Tratament egal sau șansă egală
Tratament egal înseamnă că schimbarea tehnologică vine
pentru toți, iar formarea este deschisă tuturor. Șansă egală înseamnă ca și cei
mai în vârstă, cei din posturile cele mai expuse și cei care nu au mai învățat
organizat de mult să aibă pregătirea și sprijinul de care au nevoie ca să
întâmpine schimbarea cu aceeași siguranță ca ceilalți.
Un plan de formare care ține cont nu doar de postul de acum, ci și de anii de muncă rămași și de schimbările care vin, este una dintre cele mai concrete forme ale acestei șanse.
Primul pas
Notează următoarea schimbare tehnologică pe care o vezi
venind în munca ta și un singur lucru pe care ai vrea să-l știi înainte să
ajungă. Apoi notează un lucru pe care îl știi tu, din experiență, și pe care un
coleg mai tânăr nu-l știe. Ai în față, pe aceeași foaie, ce poți învăța și ce
poți oferi.
NU POȚI CONTROLA CE TEHNOLOGII VIN LA LOCUL TĂU DE MUNCĂ, DAR POȚI CONTROLA CÂT DE PREGĂTIT LE ÎNTÂMPINI. NU E PREA TÂRZIU LA NICIO VÂRSTĂ. ȘANSA ESTE EGALĂ ATUNCI CÂND ȘI CEI MAI EXPUȘI SCHIMBĂRII PRIMESC PREGĂTIREA DE CARE AU NEVOIE.
CITEȘTE ȘI
Cum se leagă aceste idei de planul tău concret arată ghidul Cum îți citești planul de formare: unde ești, ce ți se recomandă, ce pași faci, publicat tot în octombrie în Centrul de Resurse DigiCOMP. Ce să ceri când primești planul afli din Pregătește-te pentru planul tău de formare, din septembrie.
Legătura cu proiectul DigiCOMP
Proiectul DigiCOMP oferă o evaluare a competențelor
digitale și un program de formare corelat cu activitatea din comerț și
alimentație publică. Evaluarea arată de unde pornești, iar formarea te ajută să
te pregătești pentru tehnologiile pe care le folosești deja și pentru cele care
pot veni.
Acest material face parte din seria TSPO „Șansa pe care
ți-o dai”, realizată în cadrul campaniei „Munca în era digitală” a proiectului DigiCOMP
– Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă Incluzive și Sustenabile, cod
SMIS 336814, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Educație și Ocupare
2021–2027.
Dacă ești angajat într-o întreprindere care desfășoară
activități din clasele CAEN 47 – Comerț cu amănuntul sau CAEN 56 – Restaurante
și alte activități de servicii de alimentație, cu sediul sau punct de lucru în
regiunea Sud-Vest Oltenia, iar domiciliul sau reședința ta se află în regiunea
Sud-Vest Oltenia, solicită informații despre înscrierea în proiectul DigiCOMP.
Prin participarea la proiect poți beneficia de evaluarea
competențelor digitale, identificarea nevoilor de dezvoltare și activități de
formare corelate cu activitatea ta profesională.
Ești angajator sau reprezinți o întreprindere din CAEN 47
sau CAEN 56, cu sediul sau punct de lucru în regiunea Sud-Vest Oltenia? Înscrie-ți angajații în DigiCOMP, pentru toți angajații, indiferent de
post, vârstă sau nivelul de pornire.
Pentru informații privind condițiile de
participare și înscriere: digicomp.adds@gmail.com · formular de înscriere: https://shorturl.at/nY618
FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP!
Surse
Savickas, M. L., Porfeli, E. J. (2012). Career
Adapt-Abilities Scale: Construction, reliability, and measurement equivalence
across 13 countries. Journal of Vocational Behavior, 80(3), 661–673.
Robertson, I. T., Cooper, C. L., Sarkar, M., Curran, T.
(2015). Resilience training in the workplace from 2003 to 2014: A systematic
review. Journal of Occupational and Organizational Psychology, 88(3), 533–562.
Picchio, M., van Ours, J. C. (2013). Retaining through
training even for older workers. Economics of Education Review, 32, 29–48.
Fialho, P., Quintini, G., Vandeweyer, M. (2019). Returns
to different forms of job related training: Factoring in informal learning.
OECD Social, Employment and Migration Working Papers No. 231.
Bertoni, E., Cosgrove, J., Pouliakas, K., Santangelo, G.
(2024). What drives workers' participation in digital skills training? Evidence
from Cedefop's second European Skills and Jobs Survey. JRC & Cedefop.
Jenkins, A. (2022). Cumulative advantage and learning in
mid-life. Studies in Continuing Education.
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, art. 192.
OECD (2019). Employment Outlook 2019: The Future of Work.
Paris: OECD Publishing.
Eurostat (2025). Towards Digital Decade targets for
Europe. Statistics Explained (date 2023, pe vârstă și sex).
Succesul se construiește prin parteneriate. Vino alături de noi și descoperă cum participarea la proiectul DigiCOMP poate contribui real la dezvoltarea ta profesională și cum provocările digitale deschid noi oportunități.
FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP.
