În multe organizații, dificultățile întâlnite în
utilizarea tehnologiei sunt interpretate simplu: oamenii „nu se adaptează suficient de repede”. În realitate, procesele de digitalizare implică mult mai mult decât învățarea unor aplicații noi. Ele presupun schimbări de rutină, gestionarea simultană a informațiilor și adaptarea la un mod diferit de organizare a muncii.
Una dintre cele mai puțin discutate probleme este apariția barierelor cognitive în activitatea digitalizată. Aceste bariere nu sunt întotdeauna vizibile și nu țin neapărat de lipsa competențelor profesionale. De multe ori, ele apar atunci când ritmul schimbării este prea rapid sau când sistemele digitale sunt construite fără să țină cont de modul real în care oamenii procesează informația.
În activitățile din comerț și HoReCa, angajații trebuie
să gestioneze simultan:
·
notificări;
·
aplicații diferite;
·
proceduri digitale;
·
comunicare cu echipa;
· relația directă cu clienții.
Acest volum constant de informație poate produce suprasolicitare cognitivă, mai ales în contexte de muncă intensă și ritm alert. Problema este că aceste dificultăți sunt rareori recunoscute ca efecte ale modului în care este implementată tehnologia. De cele mai multe ori, ele sunt tratate ca probleme individuale de adaptare.
În practică, barierele cognitive apar atunci când:
·
interfețele sunt prea complicate;
·
limbajul utilizat este excesiv de tehnic;
·
aplicațiile presupun prea multe etape;
·
procesele se schimbă frecvent;
· utilizatorii nu primesc timp suficient pentru acomodare.
În astfel de situații, oamenii dezvoltă strategii de supraviețuire profesională: evită anumite funcții ale aplicațiilor, folosesc doar ceea ce cunosc deja sau depind permanent de colegii care au mai multă experiență digitală. Aceste comportamente nu sunt semne de lipsă de interes, ci reacții firești la suprasolicitare și nesiguranță.
O altă problemă importantă este confuzia dintre
„tehnologie accesibilă” și „tehnologie disponibilă”. Faptul că un sistem există
și funcționează nu înseamnă automat că poate fi utilizat ușor de toate
persoanele. Accesibilitatea reală presupune:
·
claritate;
·
logică intuitivă;
·
explicații ușor de înțeles;
· adaptare la ritmuri diferite de învățare.
În multe organizații, succesul digitalizării este măsurat prin implementare tehnică. Mult mai rar este evaluat modul în care oamenii reușesc efectiv să utilizeze tehnologia fără stres excesiv sau dependență permanentă de sprijin extern.
Pe termen lung, ignorarea acestor dificultăți poate
produce efecte importante:
·
scăderea încrederii profesionale;
·
rezistență la schimbare;
·
tensiuni în echipe;
·
utilizarea ineficientă a sistemelor;
· creșterea erorilor operaționale.
Digitalizarea responsabilă presupune recunoașterea faptului că adaptarea la tehnologie nu depinde doar de infrastructură sau de performanța aplicațiilor. Ea depinde și de modul în care organizațiile înțeleg limitele cognitive reale ale utilizatorilor și capacitatea lor de a construi procese digitale mai clare, mai accesibile și mai apropiate de experiența reală a muncii.
Acest articol face parte din campania „Munca în era digitală”, derulată în cadrul proiectului DigiCOMP – Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă Incluzive și Sustenabile (SMIS 336814).
Succesul se construiește prin parteneriate. Vino alături de noi și descoperă cum participarea la proiectul DigiCOMP poate contribui real la dezvoltarea ta profesională și cum provocările digitale deschid noi oportunități.
FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP.