De ce nu pornim din același loc în procesul de dezvoltare a competențelor digitale
Transformarea digitală este deseori analizată prin prisma tehnologiilor utilizate în organizații, însă mult mai rar este discutată diversitatea experiențelor prin care oamenii au ajuns să utilizeze aceste tehnologii. În aceeași echipă pot lucra persoane care și-au început activitatea profesională într-un mediu complet analogic și persoane care au intrat pe piața muncii într-o perioadă în care instrumentele digitale făceau deja parte din activitatea curentă.
Aceste diferențe nu reprezintă avantaje sau dezavantaje permanente și nu definesc valoarea profesională a unei persoane. Ele descriu, mai degrabă, trasee diferite de învățare și de expunere la tehnologie. În literatura privind transformarea digitală, această perspectivă poate fi sintetizată prin conceptul de biografie digitală, respectiv ansamblul experiențelor care modelează relația unei persoane cu tehnologia de-a lungul vieții.
Înțelegerea biografiei digitale este esențială deoarece explică de ce două persoane pot avea reacții diferite în fața aceluiași instrument digital și de ce dezvoltarea competențelor trebuie adaptată nivelului inițial al fiecărui participant.
Ce reprezintă biografia digitală?
Biografia digitală nu este determinată de anul nașterii și nici de apartenența la o anumită generație. Ea reprezintă rezultatul acumulării unor experiențe succesive, precum:
• momentul în care persoana a avut primul contact cu tehnologia digitală;
• accesul la calculator și internet în copilărie sau adolescență;
• modul în care școala a utilizat instrumentele digitale;
• primul loc de muncă și tehnologiile folosite;
• oportunitățile de formare profesională;
• sprijinul primit din partea colegilor sau a angajatorului;
• experiențele de succes și de eșec în utilizarea tehnologiei;
• frecvența schimbărilor tehnologice întâlnite în activitatea profesională.
Astfel, două persoane de aceeași vârstă pot avea biografii digitale complet diferite, iar două persoane aparținând unor generații diferite pot avea niveluri foarte apropiate de competență digitală.
Din acest motiv, biografia digitală explică punctul de plecare al procesului de învățare, dar nu stabilește limita până la care o persoană poate evolua.
Patru generații, contexte diferite
În prezent, multe organizații reunesc patru generații active profesional. Fiecare dintre acestea a traversat etape diferite ale dezvoltării tehnologiei.
Persoanele din generația Baby Boomers și-au construit experiența profesională într-o perioadă în care documentele tipărite, registrele și comunicarea directă reprezentau instrumentele dominante. Introducerea tehnologiei digitale a însemnat, pentru mulți dintre aceștia, un proces de adaptare realizat deja în timpul carierei.
Generația X a traversat perioada de tranziție dintre sistemele analogice și cele digitale. Mulți dintre reprezentanții acestei generații au învățat să utilizeze calculatoarele odată cu transformarea organizațiilor și au experimentat succesiv mai multe valuri de schimbare tehnologică.
Millennials au avut acces la internet și la calculator încă din perioada formării educaționale. Pentru mulți dintre ei, tehnologia a fost prezentă înaintea începerii activității profesionale, însă aceasta nu înseamnă automat că au dobândit toate competențele digitale necesare într-un context organizațional.
Generația Z a crescut într-un mediu caracterizat prin conectivitate permanentă și acces rapid la informație. Familiaritatea ridicată cu dispozitivele digitale reprezintă o resursă importantă, dar nu substituie experiența profesională, capacitatea de analiză critică sau înțelegerea proceselor organizaționale.
Aceste descrieri au rol orientativ și nu trebuie transformate în etichete rigide. În interiorul fiecărei generații există diferențe considerabile determinate de educație, profesie, mediul social și oportunitățile de învățare.
De ce reacționăm diferit la aceeași tehnologie?
Introducerea unui nou sistem informatic produce adesea reacții diferite în cadrul aceleiași echipe.
Unele persoane explorează imediat funcțiile disponibile.
Altele preferă să observe mai întâi modul de utilizare.
Unii solicită explicații detaliate.
Alții experimentează prin încercare și eroare.
Aceste comportamente nu indică niveluri diferite de inteligență, ci stiluri diferite de învățare și experiențe diferite acumulate anterior.
Persoana care a trecut prin numeroase schimbări tehnologice poate manifesta prudență deoarece cunoaște consecințele unei erori asupra întregului flux de lucru. O persoană aflată la început de carieră poate manifesta mai multă încredere în utilizarea interfeței, dar poate avea nevoie de sprijin pentru înțelegerea implicațiilor organizaționale ale fiecărei operațiuni.
Înțelegerea acestor diferențe reduce conflictele și facilitează colaborarea în echipă.
Biografia digitală și procesul de învățare
Dezvoltarea competențelor digitale ale adulților este influențată puternic de experiențele anterioare.
Persoanele care au avut ocazia să participe periodic la programe de formare tind să manifeste o încredere mai mare în propriile capacități și să privească schimbarea tehnologică drept o oportunitate.
În schimb, persoanele care au învățat exclusiv prin observarea colegilor sau prin încercări repetate pot manifesta rezerve față de evaluare și pot evita situațiile în care există riscul de a greși în fața celorlalți.
Aceste diferențe trebuie recunoscute și integrate în proiectarea activităților de formare.
Evaluarea inițială nu urmărește clasificarea participanților, ci identificarea punctului de plecare și stabilirea unui traseu de dezvoltare adaptat fiecărei persoane.
Riscul stereotipurilor generaționale
Una dintre cele mai frecvente erori este asocierea automată a competenței digitale cu vârsta.
Afirmații precum „tinerii se pricep la tehnologie” sau „persoanele în vârstă nu se adaptează” simplifică excesiv realitatea și pot conduce la decizii organizaționale greșite.
Un angajat tânăr poate utiliza rapid o aplicație, dar poate avea nevoie de dezvoltarea competențelor privind securitatea informațiilor sau evaluarea critică a datelor.
Un angajat cu experiență poate utiliza mai lent interfața, dar poate identifica mult mai ușor erorile, riscurile și consecințele unei operațiuni asupra activității organizației.
Competența digitală trebuie evaluată prin comportamente observabile și rezultate concrete, nu prin presupuneri legate de generație.
Ce înseamnă această perspectivă pentru organizații?
Organizațiile care înțeleg existența biografiilor digitale diferite își adaptează strategiile de dezvoltare a competențelor.
Acestea:
• realizează evaluări inițiale înaintea programelor de formare;
• evită distribuirea sarcinilor exclusiv pe criteriul vârstei;
• încurajează mentoratul reciproc între generații;
• creează contexte sigure pentru întrebări și exersare;
• valorifică experiența profesională existentă;
• adaptează ritmul și metodele de învățare la nevoile participanților.
Prin această abordare, diferențele dintre generații devin resurse pentru învățare și inovare, nu motive de separare sau etichetare.
Legătura cu proiectul DigiCOMP
În cadrul proiectului DigiCOMP, evaluarea și formarea profesională sunt construite pornind de la ideea că fiecare participant are un traseu propriu de dezvoltare.
Scopul nu este compararea participanților între ei, ci identificarea competențelor existente și dezvoltarea acestora într-un mod gradual, aplicat și relevant pentru activitatea profesională.
Recunoașterea biografiei digitale permite adaptarea formării și susține participarea tuturor persoanelor, indiferent de experiența anterioară cu tehnologia.
DE REȚINUT
Generațiile descriu contexte istorice diferite de dezvoltare și utilizare a tehnologiei.
Biografia digitală explică experiențele prin care fiecare persoană a ajuns să utilizeze instrumentele digitale.
Competența digitală nu este determinată de anul nașterii, ci de oportunitățile de învățare, experiențele acumulate și disponibilitatea de dezvoltare continuă.
ÎNTREBARE DE REFLECȚIE
Care a fost primul instrument digital care v-a schimbat modul de lucru și cum a influențat această experiență felul în care priviți tehnologia astăzi?
IDEEA CENTRALĂ
Nu lucrăm doar alături de persoane de vârste diferite. Lucrăm alături de persoane cu biografii digitale diferite. Înțelegerea acestor diferențe reprezintă primul pas către o transformare digitală incluzivă și eficientă.
Acest material face parte din campania TSPO „DE LA ANALOG LA DIGITAL – Patru generații în era transformării digitale”, realizată în cadrul proiectului DigiCOMP – Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă Incluzive și Sustenabile, cod SMIS 336814, cofinanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.
Descoperă resursele campaniei în Centrul de Resurse DigiCOMP și află cum poți participa la activitățile de dezvoltare a competențelor digitale.
FĂ CLICK SPRE VIITOR ALĂTURI DE DIGICOMP.
